Sibiul tot mai departe...

Sibiul mi-a lasat tot timpul senzatia unui oras care nu apartine Romaniei. Din 2000, ma duc la Sibiu cel putin o data pe an si senzatia ca ma plimb intr-un oras occidental se accentueaza.

Ce imi place la Sibiu ?

Imi place senzatia bizara de a calatorii in strainatate, fara sa fie nevoie sa treci vreo granita, in afara desigur, de granitele propriilor prejudecati. Imi plac aerul de munte si norii aducatori de ploaie din Fagaras. Imi plac curtile interioare. Imi place inghetata de pe pietonala. Imi plac pasajele printre case. Imi place curatenia. Imi place Festivalul de Teatru. Imi place sa beau o cafea la terasa, in Piata Mare si sa ascult cum bat, pe rand, clopotele catedralelor. Imi plac oamenii care au facut toate astea...

De la un an la altul, Sibiul pare tot mai departe de Bucuresti...